Citeşte şi: Legea (i)legitimei aparari din Romania, despicata in patru
Din solicitările şi e-mailurile pe care le primiţi, care sunt cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină românii din afară? William Brînză: Taxele consulare foarte mari, peste puterile lor financiare, serviciile consulare precare, numărul insuficient al claselor de limbă, cultura şi civilizaţie românească, un dialog mai susţinut al reprezentanţilor Guvernului şi Parlamentului României cu autorităţile locale, provinciale şi naţionale din ţările de adopţie. În 2010, când parlamentarii au cerut mărirea taxelor consulare, v-aţi exprimat dezacordul prin refuzul de a participa la sedinţa din Camera Deputaţilor. Care au fost reacţiile la acest dezacord? 
William Brînză: Am spus partidului meu că nu pot vota această iniţiativă legislativă dat fiind faptul că eu depusesem, cu mult timp înainte, un proiect prin care solicitam reducerea cu 50% a acestor biruri. În plus proiectul pe care am refuzat să-l votez era unul politic, fără o bază solidă. În schimb, proiectul promovat de mine venea în întâmpinarea românilor reducând aceste taxe contestate chiar de românii din străinătate. Proiectul l-am făcut după o consulatare în prealabil cu asociaţiile de români, reprezentanţii bisericilor şi cei ai ONG-urilor din afară graniţelor şi avea susţinerea a milioane de conaţionali din străinătate.
Ce pot face românii din afara ţării pentru a sprijini iniţiativele de acest fel? Ajung petiţiile să sensibilizeze cealaltă parte a Parlamentului în legătură cu nevoile românilor din străinătate? William Brînză: Da, românii din străinătate trebuie să trimită cât mai multe petiţii şi propuneri de proiecte legislative şi le pot trimite atât pe adresa mea personală de mail (), pe pagina de Facebook sau pe adresa de mail a Comisiei parlamentare pentru comunităţile de români din afară grăitelor ţării ().
Există totuşi în proiectul dumneavoastră legislativ şi o majorare în priveşte una dintre taxe. Este vorba de aceia care depun cerere pentru reunţarea la cetăţenia română. De ce aţi considerat-o necesară? William Brînză: Renunţarea la cetăţenie a făcut-o şi o face un român supărat pe un fucţionar care a înţeles să îşi exercite atribuţiile ignorând personalitatea individului sau chiar a intrat cu bocancii în viaţa sa. Rugămintea mea, faţă de cetăţeanul nedreptăţit este aceea de a face diferenţa între România şi un funcţionar incompetent. Nu România l-a nedreptăţit, a făcut-o un funcţionar, iar majorarea taxei de renunţarea la cetăţenie a fost gândită tocmai în scopul acestei reflexii. Îmi susţin ideea că la ţara ta nu renunţi cu atâta uşurinţă.
Sunteţi, dacă nu mă înşel, printre cei care au trăit o bună perioadă în afara granitelor. Ce probleme aţi întâmpinat în acea perioadă? Din această postură, ce părere aveţi despre serviciile oferite de consulate? 
William Brînză: Impropriu spus că am trăit, cel puţin în perioada 1991-1993, când mai mult m-am chinuit să supravieţuiesc decât să trăiesc. Dacă vorbim însă de perioada 1996-2012, de când sunt rezident în Spania, pot spune că am întâlnit în rândul străinilor o percepţie deformată faţă de români şi România. În mare parte aceasta se datorează şi clasei politice care nu intervine în mod diplomatic, dar cu fermitate faţă de cei care defăimează România şi pe cetăţenii săi.
În mandatul de deputat de diaspora 2008-2012, pot spune, fără laudă, că am îmbunătăţit această situaţie (activitatea mea este publică şi poate fi verificata pe site www.williameuropa.eu, Facebook/William.Brinza) prin cele peste 400 de întâlniri pe care le-am avut cu românii din străinătate şi cu autorităţile din ţările de adopţie ale conaţionalilor noştri. Sunt sigur că în acest fel am contribuit la creşterea vizibilităţii, în mod pozitiv, a românilor din afară graniţelor şi a României. Deşi numărul misiunilor diplomatice a crescut, cu regret spun, o parte dintre salariaţii MAE, care sunt în slujba românilor din străinătate, au prea puţină compasiune pentru problemele rezidenţilor români aflaţi la muncă în afară graniţelor. În plus, aceşti funcţionari sunt prea puţin prezenţi la acţiunile asociaţiilor de români care urmăresc promovarea României. Totodată lipsa de reacţie atunci când anumiţi români sunt acuzaţi sau învinuiţi pe nedrept este un alt minus pentru aceşti funcţionari MAE. La referendum, aţi suplimentat, la solicitarea românilor de peste graniţe, numărul secţiilor de votare. În condiţiile în care PDL a urmat o direcţie de a boicotare a referendumului, cum au privit colegii de partid iniţiativa dumneavoastră? William Brînză: Am respectat dorinţa românilor din străinătate, dar şi pe cea a PDL. Iniţial partidul meu a criticat insuficientă secţiilor de votare pentru românii din străinătate, problemă care mă viza direct ( în calitatea mea de deputat de diaspora şi Preşedinte al Organizaţiei PDL Diaspora). În aceste condiţii trebuia să identific soluţii. Am iniţiat dezbateri pe acest subiect cu ministrul MAE şi cu argumente am obţinut pentru români un număr dublu al secţiilor de vot decât cele iniţial stabilite de MAE, adică 300 şi asta în condiţiile în care ministrul era din opoziţie (reprezentant PSD). Ulterior poziţia PDL s-a schimbat, dar asta nu înseamnă că am acţionat împotriva partidului. Românii din străinătate m-au votat şi m-au trimis în Parlament să îi reprezint şi avem o datorie morală faţa de ei pentru a le asigură cadrul legal necesar pentru a-şi exprima opţiunea electorală. Opţiunea de a merge sau nu la vot a aparţinut însă romanului.
Citeşte şi: Olanda: Romania si Bulgaria ar putea adera la Schengen in 2013
Aţi urmărit dezbaterile privind problema rromilor din Franţa? Ce părere aveţi despre acordul privind repatrierea acestora?
William Brînză: O greşeală pe care o fac unii politicieni francezi. Ce nu înţelege actualul guvern francez este că toţi cei care au atacat pe nedrept şi în mod populist, atât pe români cât şi pe rromi, nu au avut prea mult succes în politică. În acest sens ar trebui să înveţe din exemplul fostului preşedinte Nicolas Sarkozy. Situaţia rromilor trebuie tratată cu multă atenţie şi seriozitate şi cred că această problemă sensibilă se poate rezolva doar printr-un consens european.
În calitatea mea de preşedinte al comisiei parlamentare pentru comunităţile de români din afară graniţelor ţării, dar şi de deputat de diaspora acord tot sprijinul asociaţiilor de rromi (stabilind relaţii foarte bune de colaborare cu acestea) şi consider că în fiecare misiune diplomatică a României în străinătate ar trebui să existe reprezentanţi ai acestei comunităţi.
Data interviului: 19.09.2012