Tudor Iliescu este din Ploieşti, a terminat Facultatea de Litere, secţia Studii Europene, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Lucrează de doi ani în domeniul petrolului şi gazelor. Îl inspiră oamenii optimişti, dar mai ales, îl motivează  gândul că lumea poate fi schimbată în bine. Este pasionat de libertarianism şi de protecţia animalelor.

 

Citește și: Interviu cu Crina Coco Popescu: Prima ascensiune pe Mt. Sidley va rămâne legată de România

 

În ciuda domeniului în care activează, este foarte interesat de dezvoltare durabilă, dar mai ales de eco-mobilitate, energie verde şi soluţii ecologice inovative. Împreună cu nişte prieteni a  pus la cale proiectul Transport Urban, despre care ne povesteşte în acest interviu.   

 

R: Cum v-a venit ideea proiectului?

 

TI: Ideea ne-a venit atunci când ne-am mutat în Bucureşti; ca studenţi, ne-am dat seama că ne planificam foarte greu traseele, informaţiile nu erau suficiente şi nu erau exacte. Prietenul meu, Emil,  iniţiatorul proiectului, a venit cu ideea de a face un planificator de rute. Având în vedere că el e programator, a fost destul de uşor să pornească treaba asta. Noi am început la sfârşitul lui 2009 să lucrăm la el. După aceea munca s-a mai complicat. Timp de un an şi jumătate a crescut constant şi oarecum surprinzător, pentru că noi nu i-am făcut publicitate deloc şi lumea tot afla de el, ca să spun aşa, din gură în gură. După aceea, la un an şi jumătate ne-am dat seama de potenţialul lui uriaş, am primit şi câteva oferte de cumpărare… Am zis „nu” la momentul respectiv, am hotărât că putem dezvolta singuri proiectul. Am început să muncim intens. Din iulie 2011 muncim foarte mult… la fel, ca să-l dezvoltăm.

 

R: Ce inseamna de fapt TRANSPORT URBAN ?

 

Proiectul în sine este un planificator de rute, care te ajută să găseşti modul optim de deplasare cu mijloacele de transport în comun. Pe site se introduc punctele de plecare şi sosire, fie le plasezi pe hartă, fie scrii adresa căutată. Şi uite, de exemplu, vrei să ajungi la Nicolae Grigorescu, scrii acolo strada, setezi punctul de sosire, iar apoi punctul de plecare. Astfel, programul în sine îţi calculează ruta optimă până acolo: câte minute faci, cât timp trebuie să aştepţi în fiecare staţie, ce autobuz iei şi aşa mai departe. Cam tot ce ai nevoie să ştii ca să ajungi acolo fără să mai întrebi în stânga şi în dreapta.

 

Avem aplicaţia disponibilă pentru RATB (tramvai, troleibuz, autobuz, inclusiv pentru liniile de noapte) şi metrou. Ne gândim să introducem şi o opţiune pentru taxiuri; practic, dacă ai un traseu foarte lung să poţi să ai opţiunea „sună un taxi”. De fapt, aplicaţia îţi oferă două opţiuni: să faci traseul normal, de o ora sau cât e, cu transportul în comun, şi a doua opţune, să suni taxi şi să faci mai puţin timp. Vrem să introducem şi pistele pentru bicicletă. Piste adevărate, funcţionale. Pentru asta căutăm parteneri care să ne ajute să identificăm pistele care sunt chiar funcţionale, adică nu doar cele de pe hârtie.

 

R: Mi-ai spus că aţi participat la Pepsi Refresh…

 

TI: Am participat la concursul Pepsi Refresh, iar din peste 600 de idei, noi am ajuns în top 10 datorită voturilor publicului, utilizatorilor. Acolo l-am prezentat în faţa juriului format din Cristina Bazavan, Dobrovolschi şi Cabral, şi-am ieşit pe locul 2. Ceea ce a fost destul de încurajator.

 

R: Şi bănuiesc că v-a ajutat…

 

TI: Da, ne-a ajutat la modul că în perioada respectivă am avut un trafic mult crescut şi ne-a ajutat să realizăm mai bine care sunt obiectivele noastre vis-a-vis de proiect. Adică ce avem de făcut mai departe.

 

R: Câţi sunteţi în echipă?

 

Iniţial am pornit doi, acum aproape un an ni s-a alăturat încă o persoană şi, recent, acum şase luni de zile, ni s-au alaturat încă două persoane, deci suntem cinci în total. Este vorba despre Emil Dăncescu, care este managerul proiectului, şi care-i programator şef, sunt eu, care iniţial mă ocupam de partea de organizare a rutelor, de implementare, actualizare, mentenanţă, toate astea… şi acum mă ocup şi de partea de dezvoltare organizaţională şi dezvoltarea “afacerii”, ca să-i zic aşa. Mai este Luiza Dăncescu, care se ocupă de partea de marketing,  în special căutare parteneri (ONG, ONG-uri studenţeşti etc.), şi încă doi programatori (Dan Petrescu şi Cristian Băiţă) care fac aplicaţiile mobile.

 

Avem deja lansată aplicaţia mobilă pentru Android şi sunt în lucru, sunt aproape gata de fapt, aplicaţiile pentru iPhone, pentru Windows Phone şi pentru Symbian. Acestea toate vor fi gata cel târziu la sfârşitul lui aprilie. Tot ce avem noi până acum este disponibil gratuit. Şi aşa vrem să menţinem, dacă toate merg bine, dacă nu o să avem costuri foarte mari. Dar în principiu aşa ar trebui să rămână.

 

R: Ce costuri aveţi la proiect?

 

Avem serverul, şi alt cost fix, ce să spun? E vorba de munca noastră! Dar mă rog, asta depinde de fiecare cât lucrează, se poate lucra efectiv şi opt ore pe zi, fiecare îşi face programul cum vrea aşa încât să ne încadrăm în termene şi în obiectivele generale. 

 

R: Cum vezi “Transport Urban“ pe termen lung?

 

Avem două obiective majore pentru 2012, o să ne extindem în încă şase oraşe mari din ţară. Prin extinderea asta vom acoperi 3,7 milioane de locuitori şi 600.000 de studenţi. Al doilea obiectiv este dezvoltarea aplicaţiilor mobile, care va fi încheiata în următoarea lună. Asta ne propunem pe termen scurt, adică 2012. Mai avem câteva piste secundare, care vom vedea cum vor evolua, nu putem să avem un target foarte clar pentru, de exemplu, extinderea în alte ţări. Dar avem câteva oportunităţi pe care le vom fructifica.

 

R: Ce-nseamnă pentru voi acest proiect?

 

Pe noi ne interesează foarte mult aspectul social şi de mediu. Pe lângă faptul că proiectul e foarte util pentru utilizatori, te ajută să ajungi sigur, rapid, eficient, cât mai repede la destinaţie, creşte calitatea transportului în comun, că degeaba avem un transport bine pus la punct dacă nu avem instrumentele corecte pentru a-l folosi. Dar, în special, ne bucurăm ca are foarte multe beneficii pentru mediu, pentru că noi încurajăm utilizatorii să folosească mai mult transportul în comun. Să folosească mai puţin maşina personală şi prin asta să reducem poluarea atmosferică şi fonică. Cu mai puţine maşini pe străzi reducem accidentele rutiere şi contribuim la dezvoltarea – da, sună măreţ – personală a individului, pentru ca un individ mobil e un individ care poate avea acces la mai multe oportunităţi, e un individ care poate să ajungă în mai multe locuri mai rapid. Mobilitatea e un lucru foarte important în ziua de azi.

 

R: Există în străinătate asemenea proiecte?

 

 

Da, există, în străinătate există, în toată America şi în toată Europa de Vest. Există şi un planificator făcut de Google, care face ce facem noi, dar mai prost, chiar dacă are (re)numele Google. E prost gândit sistemul, ei sunt foarte deştepţi, dar e prost gândit sistemul pentru că nu este flexibil. Există, în schimb, multe planificatoare la nivel local, regional, care funcţionează foarte bine.

 

R: Ce reacţii au utilizatorii site-ului Transporturban?

   

TI: Cele mai multe reacţii sunt ceva de genul ”wow, cât de tare!” , “dacă ştiam de site-ul ăsta acum nu  ştiu cât timp, ce bine era!” , “o să-l folosesc mereu” etc. De obicei cam astea sunt reacţiile. Noi suntem foarte mândri că nu am primit nicio înjurătură, că n-ar fi fost traseul calculat cum trebuie. În doi ani şi trei luni, toate răspunsurile sau mesajele pe care le-am primit sunt pozitive sau neutre.

 

R: Câţi utilizatori aveţi?

 

 

TI: Avem 350-400 de utilizatori pe zi, pe site, şi în jur de 300 care folosesc aplicaţia Android, deci în total aproape 700 de utilizatori pe zi. Şi pe lună, dacă facem calculul, va ieşi o cifră interesantă.

 

R: Cu ce instituţii colaboraţi?

 

TI: Pe partea socială şi de mediu avem nişte prieteni foarte buni de la organizaţia Reper21, cu care promovăm dezvoltarea urbană durabilă, şi acum am început să căutăm parteneriate şi printre instituţiile publice şi printre companii. Dintre companii, cel mai important parteneriat este cu Nokia, cu sprijinul cărora realizăm aplicaţiile pentru Windows Mobile şi Symbian. Avem un parteneriat realizat recent cu Cărtureşti, suntem foarte entuziasmaţi de parteneriatul ăsta. Practic, ei au auzit de noi, li s-a părut o idee foarte bună şi se mulează foarte bine pe profilul lor de companie responsabilă şi de companie care  nu se gândeşte doar la profit, ci şi la comunitatea în care lucrează. Ei ne-au propus să ne promoveze în locaţiile lor, oferind fluturaşi celor care cumpără de la ei.

 

R: Odată cu „Transport Urban” aţi înfiinţat şi o asociaţie.

 

TI: Noi am înfiinţat asociaţia Concept Urban, o asociaţie care îşi propune să promoveze dezvoltarea urbană durabilă şi prin care noi dorim să susţinem proiectul „Transport Urban”. Practic, proiectul este unul de antreprenoriat social care încearcă să pună inovaţia tehnologică în slujba dezvoltării durabile. Momentan, „Transport Urban” este singurul proiect al asociaţiei, dar pe măsură ce ne vom mai elibera şi noi şi vom reuşi să ne înscriem pe un făgaş drept, o să iniţiem şi alte proiecte de dezvoltare urbană durabilă. 

 

Citește și: Principii şi strategii de impact în construirea unei cariere de succes

 

R: Ce aşteptări ai de la generaţia ta?

 

TI: Mi-ar plăcea ca cei de vârsta mea să fie mult mai implicaţi social, civic, ecologic şi politic, să încerce să înţeleagă lumea în care trăiesc, să o  înţeleagă din mai multe puncte de vedere, nu doar economic sau doar la nivel de „cum să ducem o viaţă mai bună, fiecare pe cont propriu”. Să ne gândim cum putem duce împreună o viaţă mai bună şi să-i susţinem şi pe cei care nu au voce să-şi susţină interesele. Aici mă refer la cei cu mai puţine oportunităţi şi la celelalte animale.