Ultimele zile au adus pe masa discuţiilor guvernului de la Paris problema romilor veniţi din România şi Bulgaria. Cu această ocazie, presa franceză a criticat dur toleranţa măsurilor aplicate până acum şi politica externă care lasă loc venirii unor imigranţi nedoriţi.
Citeşte şi: Ţiganiada- muzică şi horă între 3 etnii
Dezbaterea în privinţa romilor veniţi din România şi Bulgaria este în continuare aprinsă şi reprezintă o temă de interes în întreaga Europă, timp în care autorităţile de la Bucureşti se preocupă foarte puţin de acest aspect. Astfel, înainte de a fi intervenit criza politică, argumentul principal pentru reţinerile pe care le aveau statele nordice faţă de integrarea României în spaţiul Schengen era reprezentat tocmai de valul de imigranţi romi veniţi din spaţiul balcanic. De altfel, ne amintim şi binecunoscutele versuri nu e vina mea că vin din Ţigania ale cântecului italian Faccio Bordello (Fac un măcel).
Sub titlul Romii: o minoritate protejată de Bruxelles, Le Figaro publică unul dintre multele articole pe acestă temă din presa franceză, explicând politicile care au atras extinderea acestei probleme la nivel european şi în mod particular, în cadrul societăţii franceze:
„Măsurile destinate să protejeze piaţa muncii au fost luate în 2007. La origine, ele nu vizează în mod specific romii, ci cetăţenii români şi bulgari în ansamblu. În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a autorizat statele membre să pună bariere pentru câţiva ani. Franţa a stabilit un permis de muncă obligatoriu pentru toate meseriile cu excepţia a 150 de ocupaţii, accesibile doar cu anumite restricţii. Concret, un angajator care dorea să ofere un loc de muncă unui cetăţean bulgar sau român (principalele naţionalităti ale romilor) trebuia să achite peste 700 de euro la OFII (Oficiul Francez pentru Imigraţie şi Integrare) pentru un angajat care figurează pe lista celor 150 de meserii şi să trimită trimită autorizaţia prefecturii. În total, nouă ţări au creat sisteme bazate pe permisul de muncă. Spania, care şi-a deschis piaţa muncii, a reintrodus limitarea accesului acestor populaţii de Est pe piaţă muncii, odată cu criza.„
Este adevărat că politica franceză de descurajare a romilor nu a fost una reuşită, iar românii înţeleg de ce. Una din declaraţiile lui Saimir Mile, preşedintele asociatiei „Vocea rromilor”, ar fi mai mult decât hilară pentru locuitorii unor zone rău-famate din România: Nu-i putem împiedica pe rromi să muncească şi cu atâţ mai pu ţin nu putem să le distrugem habitatul, declară Simir Mile, citat de Liberation. Faptul că integrarea romior priveşte şi România este o evidenţă, iar autorităţile române ar fi în stare să găsească o soluţie mult mai eficientă în dialog cu autorităţile europene sau chiar pe cont propriu.
Citeşte şi: Reportajul BBC care face inconjurul lumii: Hotii de buzunare din Romania (VIDEO)
Pe de altă parte, faptul că aceste probleme se discuta la rece în contextul în care România este deja văzută prost în lume, din cauza tulburenţelor politice din ultimul timp şi din cauza măsurilor insuficiente de combatere a corupţiei nu face decât să amplifice o distanţare a spaţiului estic de restul Europei şi un regret al statelor membre de a fi extins teritoriul european în grabă.