O provocare aritmetică este ultimul lucru pe care-l aștepți de la un referendum. Procesele electorale ne dau niște rezultate, instantanee ale preferințelor politice ale alegătorilor. Numai că ultimul referendum, cel pentru demiterea președintelui s-a încheiat, cum se spune, “în coadă de pește”: fără îndeplinirea cvorumului și cu un rezultat viciat de un dublu boicot. Deci, să lăsăm la o parte preferințele politice și să ne punem pe calculat, mie unuia mi se pare pasionant.

 

Citeşte şi: La referendum, morţii i-au învins pe cei vii

S-a tot vehiculat ideea că acest referendum ar fi cel mai scump sondaj de opinie. Așa să fie oare? 88% versus 11% este procentajul real? Cu siguranță că nu, atâta vreme cât o mare parte dintre susținătorii președintelui suspendat nu au votat. Câți sunt însă acești oameni care au declarat că preferă berea și grătarul în locul secției de votare, dar în realitate, au urmărit cu sufletul la gură toate estimările? Tot ce știm cu siguranță este numărul celor care au votat DA sau NU. În rest operăm cu aproximări privind totalul numărului de alegători, sau privind numărul suporterilor președintelui.

 

Să trecem la calcule, lăsând pasiunile în ghiozdan, pe acestea le vom cosuma în pauza mare.

 

 

Șansele de a câștiga referendumul – zero

 

Un prim calcul ne indică faptul că șansele reale pentru câștigarea referendum-ului de către Traian Băsescu erau practic nule. Cu voce mai răspicată sau mai tremurândă, toată lumea, inclusiv Traian Băsescu recunoaște acest lucru. Într-adevăr, dacă socotim că 7.403.836 de electori au votat DA, atunci ar fi fost necesar să fie cel puțin 7.403.837 de voturi împotrivă. Astfel, dacă adunăm cele două numere, la care adăugăm și numărul voturilor anulate (111.842) și presupunem că nu s-ar mai fi anulat nici un vot ar rezulta un total de 14.919.515 voturi exprimate:

 

7.403.836 voturi DA +

7.403.837 voturi NU

   111.842 voturi anulate

         ———————————–

TOTAL: 14.919.515 voturi exprimate.

 

Acest total ipotetic ar fi însemnat o prezență la vot de minimum 81,56% dacă este să presupunem că numărul total de alegători este cel actual, de 18.292.464.

Singura dată în istoria României de după 1989 când s-a mai înregistrat o asemenea prezență la vot a fost în 1990, la alegerile din 20 mai fiind atinsă o participare record de 86,19%, un record niciodată atins de atunci.

 

 

Market share-ul real al președintelui

 

Și totuși, câtă lume îl mai simpatizează azi pe Traian Băsescu?

Ipoteza va conține și date relative la alegerile din 2009. Atunci Traian Băsescu a obținut 5.277.068 de voturi. Putem presupune, așa cum a făcut-o toată lumea, inclusiv președintele, că numărul susținătorilor s-a împuținat după 3 ani în condiții de criză economică. Dacă în 2009, numărul celor care au votat cu Mircea Geoană, și implicit cu împotriva lui Traian Băsescu, a fost de cel puțin 5.206.747. Dintre voturile anulate, din 2009, în număr de 138.476 probabil că majoritatea nu au plăcut nici unul dintre candidați. Îi vom exlude pe aceștia, în dorința de a calcula care este maximul numărului de susținători ar mai avea președintele suspendat.

 

Astfel, dacă din 2009 până în 2012, numărul celor care nu-l simpatizau pe președinte a crescut de la 5.206.747 la 7.515.678 (am inclus aici numărul voturilor de DA și cele anulate, căci, în condițiile boicotului cerut de PDL este de presupus că aceștia nu simpatizează cu Traian Băsescu). Avem deci o diferență de 2.308.931. Această diferență ar trebui să fie scăzută din ultima măsurătoarea a numărului de susținători, cea din 2009, adică din 5.277.068, astfel încât numărul electorilor pe care Traian Băsescu s-ar putea baza este de 2.968.137.

 

Asta înseamnă, că grupul celor foarte atașați de președinte, care au boicotat referendumul la cererea acestuia, nucleul dur, cum se spune, ar număra 2.024.762 de persoane. Diferența, până la 2.968.137, adică 943.375, o reprezintă numărul celor care au votat NU, nerespectând boicotul. Acesta este numărul simpatizanților președintelui care au boicotat: 2.024.762.

 

În aceste condiții, dacă acești 2.024.762 de oameni ar fi participat la vot, atunci numărul total de votanți ar fi crescut la 10.483.815, adică o participare de 57,31%. Trebuie să luăm în calcul acest ultim total pentru a stabili rezultatele finale.

 

Astfel, un potențial număr de voturi NU de 2.968.137 dintr-un total de 10.483.815 de voturi exprimate înseamnă o popularitate de 28,31%. Aproape triplu, ca procentaj, față de rezultatul concret, de 11% obținut în urma boicotului.

 

În shimb, inamicii președintelui rămân tot 7.403.836 dar care raportați la noul total înseamnă “doar” 70,62%.

 

Scorul final este de 70,62% versus 28,31% practic în creștere față de sondajele de opinie care situau raportul în zona 65% versus 35%.

 

Citeşte şi: Romania dupa Referendum – Tara tuturor nemultumitilor

 

Mai rămâne minoritatea maghiară, care contează ca un procent de 8% în tabloul general. În condițiile în care Traian Băsescu ar fi convins minoritatea maghiară să voteze pentru el, popularitatea lui ar fi fost de maximum 36% respectiv, președintele poate conta pe un număr de adversari care procentual ar însemna cel puțin 62,62%.