Motto: „Când evreii, în zgârcenia lor proverbială, n-au mai avut bani să-şi plătească amantele, au inventat celebra expresie te iubesc”
(Iubita pierdută – Ioan T. Lazăr)
Citeşte şi: Aforisme de înţelepţire tardivă. ÎNTRE ISPITĂ ŞI REMUŞCARE (II)
Ce vor bărbaţii?
Chiar aşa. Uite o întrebare pe care nimeni nu şi-o pune, deşi, după cum spunea un mare scriitor contemporan, „suntem aproape la fel de mulţi ca femeile, la punga noastră adastă sexul frumos de pe toate meridianele globului, pe noi ne trimit doamnele la război să le aducem te miri ce pradă, facem muncile grele, dăm nume pruncilor noştri, dar şi celor care ni se pun în cârcă (şi pe nedrept), plătim pensie alimentară, plătim şi tot ce ni se cere, rămânem fără un şfanţ în buzunar, deşi noi aducem câştigurile substanţiale în casă, întreţinem nevasta, amanta, prietena, colega ajunsă prietenă sau amantă, şi rare, foarte rare ori suntem întreţinuţi, nimeni nu ne apără de violul femeilor, nici chiar noi, suntem la discreţia sexului frumos, care ne exploatează în cadrul unui matriarhat nemilos şi perpetuu. Dacă mai adăugăm şi faptul că, magazinele au preponderent raioane pentru femei şi ici, acolo, câte un colţişor pentru bărbaţi, discriminarea şi marginalizarea noastră este şi mai evidentă.
Asistăm la un holocaust împotriva bărbaţilor, dacă ţinem cont de faptul că suntem „ucişi” sistematic, cu bucăţica, începând cu dorinţa care încolţeşte prin colţurile neprihănirii noastre.”
Oare, aşa să fie? Sunt bărbaţii „la un pas de extincţie”, după cum susţin chiar ei? Pentru a răspunde la această întrebare am demarat un sondaj fulger, de „cartier”, punând, bărbaţilor, când de faţă nu era nicio femeie, o singură întrebare: Ce vă doriţi, ca bărbaţi? Şi iată ce răspunsuri am primit:
– „Cum, ce vreau? Ascultă şi scrie fără să mănânci o literă! Vreau sex, sex ieftin şi de calitate! Dacă se poate, gratis! Nu cu nevastă-mea, pe care o am în dotare de douăzeci de ani! Vreau acces la prospătură!” (Domn de 45 de ani – intelectual cu muncă de birou)
– „Vreau să mă înfrupt din bunătăţile vieţii! Şi aici mă refer doar la femei, că asta îmi lipseşte! Acum, că nu avem de faţă şi sexul „hiclean”, cum spunea cronicarul, fac un apel la toţi bărbaţii să se unească într-o cruciadă a „emancipării”, fiindcă trebuie să revenim ce-am fost. Să ni se dea cartelă la femei de plăceri, decontate de stat! Nu vreau ulei, zahăr, făină, scutiri de taxe; vreau sex cu tinerele, fiindcă după o viaţă de muncă, orice bărbat merită o bucăţică de prospătură. Nu?” (Domn răzvrătit, spre 50 de ani, tată de copii, soţ bun, zice el)
– „Frate, să se legalizeze violul! Să luăm ce ni se cuvine, gratis, fără oprelişti, fiindcă femeia se vestejeşte dacă nu o caută bărbatul.” (Bărbat gânditor, 60 de ani, fost militar de carieră).
– „Nu vreau să aud decât de femei supuse, iubitoare şi dornice să se dăruiască, nu soţului, nu iubitului, ci omului necăjit care e stătut şi duce dorul muierii.” (Domn credincios, 48 de ani, epitrop de biserică, la Dristor)
– „Să nu mai vorbim vreo jumătate de an de politică, timp în care să facem amor. Amor!!! Cu trei semne de exclamare. Femeile şi-au pierdut sexul. Sunt frigide, n-au în gând decât cum să mai scoată un ban, fireşte, de la noi, bărbaţii. Ce, metafizică? Ce spiritualitate? Date cu roţile în sus, în cadrul unei campanii de „reglare a conturilor”. Fără milă, fără discriminare. Cu ură proletară şi patimă. Să iasă scântei! Asta vreau, asta visez!” (domn de 39 de ani, profesor la gimnaziu)
Citeşte şi: Aforisme de înţelepţire tardivă. ÎNTRE ISPITĂ ŞI REMUŞCARE
Şi aşa mai departe…Bărbaţii vor…, femeile se fac că nu pricep. Voi aţi înţeles ceva? Că, politica, nu mai interesează pe nimeni.
Ioan T. Lazăr