DEBATE-ul este o formă structurată de dezbatere educațională, compusă formal din echipe cu un număr egal de membri. Aceștia sunt puși în situația de a pune în valoare „pro” și „contra” argumente diferite pentru ambele fațete ale unor chestiuni asupra cărora oamenii, deși bine intenționați, pot fi în dezacord.
Citește și: Istoria se dezbate la Litere. Formal şi informal
Dezbaterile se bazează pe argumentarea logică a ideilor în cauză, acestea fiind susținute pe baza unor dovezi și nu doar de simple opinii; prin urmare, nu sunt doar niște discuții în van.
În general se alege o temă/moțiune, pe baza căreia cei implicați „discută” în contradictoriu, urmând să câștige echipa care a reușit să-și argumenteze cel mai bine punctul de vedere, pe baza criteriilor implementate pentru astfel de dezbateri.
Debate-ul este un exercițiu de abilitate în comunicare, îndeosebi în sfera spațiului public, cât și pentru dezvoltarea gândirii critice și a argumentării logice, și nu pentru stabilirea adevărului privind ideile echipei câștigatoare.
La ce este bun debate-ul?
Având în vedere faptul că nu poți vorbi despre o temă anume fără a te documenta, debate-ul ne și învață. Înainte fiecărui meci de debate, este nevoie de o informare și o analiză a ceea ce urmează să argumentam, să contrargumentam, să discutăm; prin urmare ne îmbogățim cultura generală.
Învățăm să ne structurăm mult mai bine ideile atunci când vrem să vorbim despre ceva anume. Debate-ul are anumite criterii de organizare a ideilor și a timpului alocat acestora.
Putem să privim din mai multe puncte de vedere anumite noțiuni, concepții și opinii, ajungând să putem fi obiectivi de cele mai multe ori. Este foarte interesant faptul că putem la fel de bine să fim de accord cu o concepție anume și în același timp să fim contra acesteia; aceasta este într-un fel sau altul și ideea debate-ului. Dacă în timpul unei dezbateri am „jucat” în echipa afirmatoare a unei moțiuni, putem ca la următorul joc/meci să fim contra și să avem aceeași credibilitate.
Debate-ul ne ajută să scăpăm de inhibiții, să devenim niște vorbitori mai buni, indiferent de „opozantul” nostru. Faptul că aceste meciuri se joacă în fața unor arbitri, având în față și niște oameni, o echipă care încearcă să demoleze teoriile și ideile pe care le-am adus în scopul convingerii, ne dezvoltă „capacitatea contrazicerii fără rușine” pe niște criterii foarte bine structurate.
Formate de dezbateri:
1. Karl Popper: se pune un accent deosebit pe procesul de documentare, pe calitatea și cantitatea de informații(dovezi) furnizate în sprijinul argumentelor, are reguli foarte stricte în ceea ce privește structura sistemului de argumentare și abordează în general teme cu posibilități restrânse de interpretare.
2. Dezbateri „Parlamentare”: se pune accentul în mod special pe filosofia promovată de fiecare dintre cele două echipe, pe stilul de prezentare și pe abilitățile de persuasiune, are reguli mult mai flexibile în ceea ce privește structura sistemului de argumentare, abordează în general teme cu posibilități extrem de largi de interpretare și se bazează pe cunoștințe pe care orice persoană mediu-informată ar trebui să le aibă, folosirea informațiilor specifice fiind chiar interzisă.
Citește și: FILOZOFIA BÎRFEI
Românii interesați de debate, pot consulta site-ul oficial al Asociației Române de Dezbateri Oratorie și Retorică(ARDOR).
Definiții: ARDOR
Foto: Fotopedia.com