Uneori, reclamele ajung să se îndepărteze atât de mult de scopul iniţial încât produsul sau serviciul care trebuia promovat ajunge să fie uitat. În schimb, rămâne povestea pe care arta publicităţii a învăţat să o spună foarte concis, în conformitate cu nevoile vremurilor noastre. Să reuseşti să te agăţi de mintea cuiva într-un timp foarte scurt e provocarea secolului nostru. De aceea, probabil că este marketingul cel mai profitabil domeniu la ora actuală.
Citeşte şi: De unde a pornit publicitatea?
Cheia ingeniozităţii=multum, non multa
Reclamă la binoclu: „Vezi orice lucru de 10 ori mai mare”…
…chiar dacă în realitate este mic…
…sau poate nu este deloc.
Uneori trebuie să te gândeşti pe cine vrei să atingi…
…sau cum…
…de ce…
…dar mai ales cu ce!
Octav Bibere spune „Marketingul a rămas parcă singura ştiinţă care se ocupă de om, celelalte ştiinţe ocupându-se mai mult cu marketingul.”
Gândindu-ne că în capitalism, cheia e să vinzi şi că întreagă societate ajunge să funcţioneze pe principiul lui „a avea”, s-ar putea ca uneori şi emoţiile să fie vândute.
Filosofia reclamei e că până şi în economia de piaţă există ceva uman.
Chiar dacă ceea ce rămâne după ce a trecut bâlciul nu e decât o aparenţă.
Cele mai ingenioase reclame au făcut întotdeauna deliciul privitorilor, dezvoltând un mesaj, de regulă, pe două axe. În dreapta, un contrast între vizual şi olfactiv subliniază încă o dată că nu contează ce vinzi, ci cum arată ce vinzi.
Citeşte şi: Impactul uriaş al satirei politice în publicitate
În final, cel mai important ramâne efectul, chiar dacă reclama respectă sau nu cerinţele produsului, chiar dacă e făcută mai mult pentru artă şi chiar dacă uneori se întâmplă să ironizeze însuşi produsul.