Sub loviturile stângii se organizează dreapta
Ca martor la mitingul PDL, din piaţa Eroii Revoluţiei am asistat la naşterea coaliţiei de dreapta. Să-i spunem deocamdată “prima scremere”, într-un travaliu care pare să-i încânte pe toţi participanţii la acest act disperat, datorat, nu atât gândirii proprii, cât presiunii stângii, care tocmai a tras o lovitură de stat parlamentară.
Citește și: Războiul Român contra Român
Chiar de la început, erau pe după gardurile de protecţie vreo cinci-zece mii de manifestanţi în putere, oameni destupaţi la cap, cu feţe luminoase, scriitori de-adevăratelea, academicieni cu verde pe gulere, artişti mai ceva ca fostul ministru a culturii, ăla de-şi promova soţia în toate funcţiile; n-am văzut picior de plagiatori de “almanahe” şi nici boccii îndoctrinaţi; femeile nu semănau nici pe departe a Apaca, soarele îi ardea pe toţi, dar nimeni nu băga în seamă căldura, se strigau lozini deştepte, elaborate, nu golănii dospite în cur, cu scremeri şi clişee băşite.
Da, în acest fel chiar se poate încropi o structură nouă, mi-am spus, cu zvâc şi ideal, că stânga are lacune gârlă. Această mişcare lipsea, iar Mihai Răzvan Ungureanu – lider în afirmare la dreapta, deşi a ratat o carieră de comunist, la stânga – nu avea forţa să o organizeze şi nici să o impună. Dar, ajutorul nesperat, a venit taman de la USL, care fiind condusă de doi ageamii în machiavelicile meşteşuguri ale policicii, i-a forţat pe oamenii lui Băsescu să se organizeze. Aşa prostie nici că s-a mai văzut de la ultima glaciaţiune încoace, dar ăsta-i mersul Istoriei, iar Bunicuţa Iliescu nu poate ajuta stânga, toţi considerându-l depăşit şi expirat.
Să încercăm totuşi un exerciţiu de logică:
Băsescu a picat sau va pica. Asta chiar nu are importanţă. Dar, el este o persoană şi nu trebuia raportat întreg PDL-ul la el. În partid sunt câteva milioane de oameni, iar aceştia nu pot fi cumpăraţi precum parlamentarii dezertori. Până acum, dreapta exista doar ca noţiune vagă, pentru a nu fi confundată cu stânga. Lovitura de palat (al Parlamentului, că parlamentarii sunt puciştii) ar fi trebuit să o nimicească. N-a fost să fie, pentru că, iniţiată înainte de alegerile parlamentare, singurele cu miză, a avut ca rezultat coalizarea forţelor de dreapta. Ca un prim pas. Ce va urma este lesne de ghicit. “Organizarea temeinică şi futerea stângii de o să-i sară flocii cei roşii, vopsiţi la Kremlin”, după cum prezice o distinsă doamnă slobodă în vorbe, dar lucidă şi cu neuron funcţional, zice ea.
Citește și: România, în trei piețe. Un stat cu drept de vânzare
În paralel, la Universitate, pâlpâia un contra-miting, unde vreo sută de copilandri scandau “Jos Băsescu!” şi atât, că alt slogan nu primiseră de la organizatori. Pe trotuar, lumea bună, adică privitorii neimplicaţi, dezbăteau tot felul de probleme ale Patriei, cum ar fi de exemplu eradicarea prostituţiei. Şi-i zice meditativ o cucoană roasă până la arcuri de traseu: “De curve vom scăpa doar dacă se legalizează violul. Că atunci nu mai iese nicio fată pe stradă. Da, da. Vrem legalizarea violului! Se aude?” Poliţiştii din vecinătate înclinau să-i dea dreptate. “Cine ar refuza ceva gratis?”, s-a apărat un domn jandarm cu două beţe pe umăr. Chiar aşa!
În ce mă priveşte am un gust amar. Ştiu sigur că toate aceste mitinguri, declaraţii belicoase, lupte şi nerozii politice, vor impinge Ţara în criză. Vom suferii cu toţii, iar pe Ponta şi Antonescu o să-i doară în bască. Când se vor şterge cu ea pe obrazul transpirat şi roşu.
Ioan T. Lazăr