Acodul de colaborare instituţională semnat de Victor Ponta şi preşedintele României, Traian Băsescu, a fost astăzi public pe site-ul preşedinţiei. Conform declaraţiilor făcute ieri de liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, acest document avea să fie prezentat astăzi presei chiar de către prim-ministru.

 

Citeşte şi: Cum am ajuns sa avem 588 de parlamentari?

 

Pe lângă prevederile legate de formulele de adresare pe care ar trebui să le folosească cei doi, textul documentului este unul care reflectă situaţia deosebită a României şi trebuie privit cu seriozitate, cu atât mai mult cu cât acesta este ostentativ prezentat întregii Uniuni Europene, prin deja celebra fotografie de familie a liderilor europeni. Ne amintim că săptămâna trecută a fost lansată o întreagă dezbatere pe tema mesajului pe care a vrut să îl transmită preşedintele Traian Băsescu prin gestul de înmânare a documnetului lui Martin Schulz, la momentul fotografiei de familie.

 

Crearea unui suspans care să preceadă momentul dezvăluirii anumitor materiale este o strategie abilă de comunicare pe care Traian Băsescu a mai folosit-o, însă de data aceasta, surprinzător este faptul că şi liderii USL au fost complici la menţinerea tăcerii timp de o săptamână.

 

Prin urmare, a existat în mod real un mesaj unitar pe care au vrut să îl transmită cele două părţi. Întrebarea justă care se pune aici este: „cui?” Cetătenilor româniei, electoratului deja obosit după exercitarea viguroasă a dreptului constuţional din 9 decembrie sau liderilor Europei interesaţi mai mult de politicile noastre decât de ale lor?

 

Nu putem formula un răspuns clar la această întrebare, dar putem să prespunem având în vedere punerea în scenă pe care am amintit-o succent mai sus, că documentul reprezintă un angajament al celor două instituţii faţă de cetăţenii pe care sunt nevoite să îi reprezinte şi în afara spectacolului electoral. Totuşi, fotografia care a lansat povestea acestui acord a fost făcută cu liderii europeni şi nu cu liderii USL. Mai mult, valorile comune pe care le vizează documentul şi le pune pe prima pagină se referă, în mod paradoxal, la politica externă şi nu la cea internă.

 

Un acord de colaborare instituţională între preşedintele şi prim-ministrul aceleiaşi ţări este fără indoială un fapt istoric inedit, aşa că puteţi vedea şi analiza conţinutului aşteptatului document prezent în rândurile următoare:

 

 ACORDUL DE COLABORARE INSTITUȚIONALĂ


între Preşedintele României şi Prim-ministru al Guvernului

În condiţiile situaţiei de coabitare din România între Preşedintele ales, Traian Băsescu, şi primul-ministru, domnul Victor Ponta, se convine următorul acord pentru a crea mecanismul funcţional al coabitării şi a asigura guvernanța eficientă a ţării. Acordul de colaborare instituțională este destinat păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvernări şi redobândirii încrederii pieţelor internaţionale, prin armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale Preşedintelui şi Guvernului României.

1. Principii şi valori comune

Coabitarea se bazează pe elemente fundamentale acceptate de toate părţile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio iniţiativă a părţilor, după cum urmează:

–  orientarea strategică a României: apartenența României la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile.

–  securitatea României, inclusiv sustenabilitatea instituţiilor responsabile, sunt elemente asupra cărora părţile nu se pronunţă în formă contradictorie. Orice referire sau problemă legată de aceste instituţii va fi dezbătută în comun, un rol important revenind argumentelor profesionale provenind din evaluările instituţiilor vizate.

– independenţa justiţiei şi supremaţia legii, statul de drept:

a. respectul pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Justiţia, care nu mai trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate.

b. consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică. Respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.

c. asigurarea funcţionalităţii instituţiilor afectate şi identificarea de garanţii pentru păstrarea atribuţiilor statului de drept.

d. numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare.

e. introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general şi a Procurorului şef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie.

– priorităţile de apărare ale României: ambele părţi convin să susţină priorităţile de apărare ale României şi să le scoată din spaţiul disputelor politice, ţinând cont de nevoile şi opţiunile profesioniştilor din Forţele Armate pe diversele teme aferente. Politicienii se vor abţine de la orice luare de poziţie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea şi forţa Armatei romane.

–  orientarea în direcţia aprofundării integrării în cadrul construcţiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene şi promovarea României ca membru activ în realizarea  acordului general în UE pentru avansarea proceselor de integrare europeană reprezintă unul din principiile comune de bază ale părţilor în abordarea sferei afacerilor europene.

2. Angajamente comune

Părţile convin că vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale. De asemenea, se angajează să respecte un set de reguli comune în relaţiile cu partenerii externi. Astfel:

–  părţile se angajează să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept şi a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară şi politică, optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc.

–  părţile se angajează să menţină coeziunea mesajului extern.

–  toate componentele guvernanței României îşi asumă coeziunea mesajului intern pe temele convenite.

–  părţile vor stabili spaţiile de competiţie politică în mod concret, elementele asupra cărora nu se convine în negociere directă şi asupra cărora opiniile divergenţe vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public.

–  părţile se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluţionarea diferenţelor pe temele asupra cărora nu s-a convenit în consultări, să respecte preeminența uneia dintre părţi convenite în tipologia de problematica abordată şi să propună public opţiunile alternative acolo unde diferenţele de abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt în măsură să aducă prejudicii la nivel naţional, ci doar dezbatere pentru perfecţionarea opţiunilor şi creşterea consultării publice pe aceste teme.

–  părţile convin asupra necesităţii de a se consulta ex-ante în privinţa mandatelor care vizează dezvoltarea/punerea în aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare în vederea armonizării unor poziţii comune vor avea loc înainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE şi ale Consiliului European, precum şi ori de câte ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter excepţional). În cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, părţile convin să desfăşoare inclusiv consultări în formatul Preşedinte, pe de o parte, şi partidele politice din coaliţia de guvernare/parlamentare, pe de cealaltă parte.  

Obiectivul de interes naţional al României în această perioadă este absorbţia fondurilor europene prin utilizarea la maximum a fondurilor puse la dispoziţie de UE pentru asistenţă tehnică (POAT).

3. Spaţii de responsabilitate preeminentă

Părţile convin asupra faptului că, potrivit Constituţiei României, fiecare componentă are atribuţii preeminente în anumite domenii de activitate:

Preşedintele: politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la Consiliul European şi afaceri europene.

Primul ministru: Politica economică şi socială, guvernarea ţării, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenta cu securitatea naţională, relaţii externe la nivel interguvernamental și european.

Părţile convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional, să coopereze în formularea politicilor acolo unde e implicată şi cea de a doua parte, cu bună credinţă, să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative. În aceste domenii, poziţiile publice divergente sau alternative vor putea fi exprimate la nivel tehnic, cu referire directă la argumente de această factura şi nu cu abordare politică.

Părţile se angajează să continue practică aprobării mandatelor de reprezentare de către Preşedintele României şi prezentarea rapoartelor la sosirea din delegaţii.

4. Spaţii de cooperare şi modalitatea de cooperare

Există domenii efective în care cooperarea dintre cele două componente ale executivului se impune. Există deja un set de mecanisme instituţionale şi o jurisprudenţa în materie administrativă care va fi menţinută. Astfel, vor fi respectate de către fiecare atribuţiile şi poziţiile celeilalte părţi în actele de decizie administrativă ce implică ambele părţi, cu bună credinţă, evitând blocajele, dar cu respect faţă de argumentele fiecărei părţi, care pot fi circumscrise unei sfere inacceptabile pentru celălalt. Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final.

În această materie se înscriu:

–  elaborarea politicii externe şi cooperarea cu MAE

–  elaborarea politicii în cadrul UE şi cooperarea cu MAEur şi MAE

–  numirile de generali

–  numirile de Ambasadori

–  numirea Procurorului General, Procuror şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului

–  elaborare de poziţii comune în terţe teme

–  temele de politica internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale

Modalitatea de cooperare, în aceste cazuri, se realizează fie prin mecanismul decizional direct, întâlnirea celor în cauză – Preşedinte cu premier, Ministru de Externe, Ministru al Apărării, alţi miniştri – fie prin formule instituţionale de convenire a poziţiei comune – mandatul extern de negociat de către MAE cu Departamentul de Politică Externă şi consilierul aferent, mandatul la Consiliul European elaborat de MAE şi MAEur cu consilierul de specialitate, fie prin formule terţe, convenite de cei doi decidenţi pentru a lucra pe această direcţie.

 

Legislație europeană de implementat (eventuale modificări cu acordul părților):

– 4 coduri justiție

– Legea micii reforme în justiție

Angajamentul de realizare a următoarelor legi:

– Noua lege a Sănătății

– Reorganizarea administrativă – regionalizare

– Reformă electorală

– Revizuirea Constituției

5.  Codul de conduită general

Părţile vor îmbrăţişa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi la adresarea la plural. Ele se vor abţine în a încuraja abordări diferite la nivelul structurilor pe care le reprezintă şi vor sancţiona excesele şi ieşirile publice ale colegilor de partid sau angajaţilor care exced această regulă de comportament, bun simţ, decență şi politeţe.

Părţile se angajează, de asemenea, să evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Ele se vor abţine de la expunerea publică a temelor nediscutate şi vor conveni termene concrete, asumându-şi celeritatea în discutarea temelor solicitate de o parte sau alta şi de formulare a unor răspunsuri şi poziţii. La expirarea termenelor limită convenite, abordarea publică a acestor teme şi lansarea lor în dezbatere este o opţiune deschisă.

Părţile convin să respecte cu stricteţe regulă de a nu expune public discuţiile oficiale şi a aduce în public exclusiv elementele convenite de ambele părţi sau temele asupra cărora nu s-a convenit şi a căror expunere în spaţiul public nu afectează interesele României.

6. Mecanismul de luare a deciziilor

Formula de luare a deciziilor între cele două componente ale Executivului, Preşedinţia şi Guvernul României, este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă Presedinte-Premier. În mod excepţional, alte persoane pot fi implicate, cu acceptul celor doi, sau o temă poate fi delegata către sistemul administrativ al celor două instituţii – consilieri, aparat tehnic. Pot exista chestiuni care reclamă implicarea celor doi preşedinţi ai Camerelor aşa cum pot exista formate de dezbatere şi decizie ce conţin şi alţi miniştri.

7. Mecanismul de soluţionare a disputelor

În condiţiile în care, pe o anumită temă în care e necesară o convergenţă a poziţiilor ambelor părţi, nu există o prevedere constituţională privind preeminenta în decizie a unei părţi sau chestiunile sunt extrem de importante şi nu se poate conveni o poziţie comună, ca şi în cazul în care sunt încălcate regulile prezentului acord, deblocarea relaţiei trebuie făcută printr-un mecanism convenit care să

asigure atingerea unei soluţii, pentru a se asigura deblocarea relaţiei sau funcţionalitatea.

 

Citeşte şi: Insatisfactia lispei de apartenenta. Trei lucruri ca sa ramai in Romania


Mecanismul de soluţionare a disputelor este alcătuit din consilieri şi miniştri, cu o persoană desemnată de către fiecare parte care să conducă fiecare componentă. Desemnarea se va face în funcţie de tema discutată, şi vor fi evitate persoanele controversate sau inacceptabile celeilalte părţi. Chestiunea se abordează tehnic şi juridic, se aleg variante şi opţiuni, prezentate celor doi decidenţi pentru a conveni asupra formulei finale. Dezbaterile din cadrul mecanismului nu sunt publice şi nici destinate publicităţii până la convenirea lor de către decidenţi.

Preşedintele României                                          Primul Ministru

Traian Băsescu                                                   Victor-Viorel Ponta