În cele din urmă, s-a dovedit a fi imposibil ca noul tratat să fie acceptat de toate cele 27 de state membre UE, ceea ce duce întreaga discuție pe seama Crizei Euro într-o nouă etapă. Una mai dificilă.
Faptul că Marea Britanie s-a împotrivit noului tratat conceput de Germania și Franța pune întreaga relație dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană într-o fază incertă. De asemenea, întreaga Uniune Europeană a ajuns într-o fază incertă a existenței sale.
Marea Britanie spera ca Germania să fie puțin mai înțelegătoare decât Franța față de cerințele privind garanțiile serviciilor financiare, dar se pare că britanicii s-au înșelat. Fără ca Marea Britanie să aibă susținere din partea unei țări importante din UE, prim-ministrul britanic, David Cameron, a simțit că nu există altă soluție decât să părăsească sala.
Aproape toți liderii UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, au vrut un acord care să le implice pe toate cele 27 de țări membre. Francezii au fost singurii care au observat reale avantaje într-un tratat doar pentru țările din Zona Euro.
Compromisul cel mai bun a fost de 17+ dintre țările membre, acest lucru însemnând că țări importante ca Polonia, care nu se află în Zona Euro, nu vor fi lăsate în afară, mai ales că polonezii își doresc trecerea la moneda unică. Toate aceste țări semnează în mod conștient pentru niște schimbări cu un potențial revoluționar ridicat, mergând până la pierderea suveranității statelor care aderă la noul tratat.
Ochii ațintiți pe Bancă
Oficialii UE vor să formuleze acest nou tratat ca fiind un adevărat succes care implică legi mai stricte pentru bugete și penalizări automate pentru cei care încalcă noile prevederi.
Noaptea trecută a reprezentat o noaptea a dramelor politice și a fost extrem de dură pentru participanți, având în vedere că dezbaterile pe seama acestui summit vor dura luni la rând, de acum încolo.
Cu toate că majoritatea a votat pentru noul tratat, sunt destule incertitudini și neînțelegeri pentru cei care s-au declarat de acord cu prevederile votate. Țările mici, precum România și Bulgaria, au acum marea frică a unei posibile viitoare dominații Franco-Germane. Cel mai probabil vor urma numeroase dispute politice și juridice în lunile ce vor urma pentru că încă nu sunt explicate și stabilite clar toate datele noului tratat votat.
Banca Centrală Europeană poate înțelege că s-au stabilit destule lucruri la summitul de la Brussels încât nu este nevoie să se mai implice atât de activ în ajutorul oferit țărilor care se zbat pentru a ieși la mal.
BCE ar putea face totuși mai multe, dacă decide, pentru a reduce costurile împrumuturilor pentru țări pecum Italia și Spania. Acest lucru rămâne încă de discutat, o decizie finală urmând a se lua după dezbateri ce vor avea loc strict pe această temă.
Datoriile suverane se regăsesc în numeroase țări membre ale Uniunii Europene, iar dacă aceste țări nu vor reuși în viitorul apropiat să găsească soluții pentru redresarea economiilor naționale, riscul de a-și pierde suveranitatea este unul extrem de ridicat.